Fortifricatia naturala a acropolei este accesibila numai dinspre vest. Atat fortareata miceniana cat si sanctuarul antic, aveau acces dinspre vest. In acelasi fel se ajunge si azi la modernul sit arheologic de azi. Dealul a fost fortificat prima oara in perioada miceniana iar urme ale acelui zid sunt inca vizibile, mai ales in sud est, la Propylaia. Zidurile vizibila pana in zilele noastre au fost ridicate dupa razboaiele persane, in prima jumatate a secolului 5 IEN, sub conducerea lui Themistokle (zidul de nord) si Kimon (zidul de sud). Mai tarziu, in perioada lui Perikle, s-au facut modificari pentru ca acropola devenise fortareata orasului.

Stanca sacra este accesibila din vest prin poarta Beule, una dintre cele 2 porti construite dupa invazia Heruliana din secolul 3 EN, sau printr-o mica poarta de sub templul Atenei Nike. Apoi, vizitatorul se apropie de Propylaia, intrarea monumentala a sanctuarului, construit in perioada clasica de arhitectul Mnesikle. Templul Atenei Nike, construit in 420 IEN de catre Kallikrate, domina bastionul, la sud de Propylaia. In apropierea templului era altarul Afroditei Pandemos din care se mai pastreaza doar epistilul. In partea opusa, la nord de Propylaia, se afla un piedestal inalt, rectangular, cunoacut ca "piedestalul lui Agrippa" pentru ca a gazduit o ofranda a orasdului atena catre Marc Agrippa, ginerele imparatului August.

Prin Propylaia se intra in sanctuar, ornat cu capodopere ale arhitecturii antice, construit in secolul 5 de Perikle. Parthenonul, emblema civilizatiei antice grecesti, este, intr-adevar cea mai impozanta lucrare dintre toate. Dedicat Atenei Parthenos, a fost construit in timpul lui Perikle si a inlocuit 2 temple anterioare dedicate aceleiasi zeite. Intre Parthenon si Propylaia, de-a lungul zidului sudic, se gasesc sculptate in piatra urme a doua cladiri din secolul 5, Brauronion, un altar dedicat zeitei Artemis Brauronia si Chalkotheke, o cladire ce a adapostit candva ofrande votive de bronz. La est de Parthenon se gaseste un templu mic, circular, din anul 27 IEN, dedicat imparatului roman Augustus si Romei. In locul cel mai inalt, pe partea estica a dealului, sapate in stanca, se gasesc urme ale altarului lui Zeus Polieus. Muzeul actual este pe locul unui altar dedicat eroului local Pandion. Pe latura nordica a dealului se afla Erechtheionul, templul ionic dedicat zeitei Athena si zeului Poseidon-Erechtheus, cu faimosul portal al Karyatidelor. De-a lungul zidului sudic al Erechtheionului se gasesc fundatiile unui templu vechi, templul doric al zeitei Athena Polias, distrus de persi in anul 480 IEN, reparat si distrus din nou de flacari in anul 406 IEN.

La nord-vest de Erechtheion, de-a lungul zidului nordic al acropolei, se afla Arrhephorion, o cladire mica, patrata, unde traiau arrhephoroi. Arrhephoroi erau 4 fete cu varste cuprinse intre 7 si 11 ani, din cele mai nobile familii din Atena. Aceste fete le ajutau pe preotesele zeitei Atena. Una din principalele lor preocupari era sa teasa peplos (piesa traditionala greaca de imbracaminte) pentru zeita Atena pentru festivalul panatenic ce se tinea o data la 4 ani.
Din curtea interioara, trepte duceau in jos catre poarta din zidul exterior al acropolei si pasajul taiat in stanca spre sanctuarul lui Eros si pastera lui Aglauros. De aici, fetele aduceau obiecte de cult secrete. De aici li se trage numele de arrhephoroi - purtatoarele de obiecte sfinte.

Stanca sacra (acropola) a fost dedicata zeitei Atena, dar versantii stancii au fost asaltati de alte culte. O serie de pesteri de pe abrupta panta nordica au fost folosite ca altare, la care se ajungea pe o carare de 1 km ce inconjura piscul stancos panal la versantul sudic unde se gaseau multe alte altare si monumente importante.